cornel_diaconu
Despre acest festival s-au spus lucruri multe şi frumoase. Eu vreau să vă vorbesc despre echipa mea şi a Laviniei Şandru, alături de care reuşim să facem performanţă.
O echipă atipică: de obicei, pentru fiecare funcţiune sunt unu, doi sau trei oameni. La noi e invers: fiecare are mai multe atribuţii. Veteranii acestui colectiv sunt Gina Ştefan şi Mihai Apolozan – buni la toate. Un mare câştig pentru echipă a fost venirea Marianei Pachis, un artist desăvârşit, poate unul dintre cei mai buni din lume în sand art (desen pe nisip), dar cu siguranţă cel mai bun din România. Lămîiţa Melu şi Codrin “Toni” Mihalache, în principal responsabili cu imaginea festivalului. Echipa de producţie, deşi restrânsă numeric – Mirela Banu, Vicenţiu Popa şi Daniel Voica -, are o contribuţie importantă la fiecare eveniment.
Sunt mamă. Vreau ca Sara, fetiţa mea să nu crească într-o “rezervaţie”, vreau să crească într-o lume mai curată, mai educată, mai frumoasă. Noi, adulţii, trebuie să tratăm fiecare copil ca pe propriul nostru urmaş. Acesta este motivul pentru care mă implic şi mă voi implica mereu în orice acţiune care face ca lumea să fie un pic mai bună, mai curată, mai sigură, în orice acţiune care va reuşi să aducă un zâmbet pe buzele unui copil. Acesta este motivul pentru care doresc pentru Eco Fest o viaţă cât mai lungă!
lavinia_sandru
rowana
Salut iniţiativa organizatorilor Festivalului Internaţional de Film Ecologist, “EcoFest”, pentru ideea de a realiza şi dezvolta în România un asemenea proiect. Vă mulţumesc şi vă felicit că, în acest fel, atrageţi atenţia asupra educaţiei ecologice – una dintre cele mai durabile investiţii în sănătatea unei societăţi.
rfilipescu

Turismul, este un important vector de creştere economică în orice societate modernă. Dar dincolo de factorul economic, turismul are o importantă componentă culturală de cunoştere a tradiţiilor şi obiceiurilor unui popor. Este un mijloc important pentru strângerea relaţiilor interumane între popoare cu tradiţii şi obiceiuri diferite. România are un potenţial turistic recunoscut. Peisajele unice, de o frumuseţe rară, unele dintre ele unice în Europa, aşteaptă să fie descoperite şi admirate de turişti din toate colţurile globului. Dar pentru ca toate aceste lucruri să ajungă să fie cunoscute de turiştii din toată lumea, de azi şi, mai ales, din viitor, ele trebuiesc conservate. Ori asta nu se poate realiza decât într-o lume curată, ecologică. Acesta este şi motivul pentru care Autoritatea Naţională pentru Turism doreşte festivalului Eco Fest o viaţă cât mai lungă!
orasanu
Istoria omenirii a trecut, periodic, prin timpi de cotitură, timpi ai mutaţiilor culturale, care au fost, în fapt, motorul evoluţiei… Acum, e din nou o vreme a schimbării. Uimiţi, privim la propria noastră viaţă, în care contactul direct se estompează şi virtualul îi ia locul. Privim natura în fotografii prelucrate, ne implicăm în activităţi sociale, din fotoliul de acasă, doar apăsând pe tastele laptop-ului, comunicăm fără a ne mai privi interlocutorul în ochi. Uitând de natural în detrimentul culturalului, riscăm să distrugem imploziv şi – culmea, consimţit – suportul fizic al existenţei noastre.
De aceea, cred că misiunea noastră este pe cât de importantă, pe atât de grea. Avem datoria de a atrage atenţia, de a educa, de a acţiona, fiecare prin mijloacele de care dispune. În cazul nostru, prin film, prin filmul document, prin filmul militant, prin acest Festival al Filmului Ecologist “EcoFest”. Alegerea locului unde evenimentul va avea loc nu este una întâmplătoare: Băile Felix.
vladimir
Filme din toate colţurile lumii, cu premii şi distincţii la festivaluri internaţionale de prestigiu; abordarea ştiinţifică, economică, socială, emoţională, militantă a unei multitudini complexe de probleme vitale, de stringentă actualitate; invitaţi de marcă din ţară şi străinătate; un juriu exigent format din cineaşti, jurnalişti şi activişti ecologişti… În esenţă acesta este Eco Fest la a treia ediţie. Plus voinţa de a se impune ca o manifestare de referinţă în domeniu, prin calitate şi continuitate.
primar
De-a lungul ultimilor ani, comuna Sînmartin a fost mereu pe o pantă ascendentă, iar eforturile noastre, ale tuturor au fost orientate către continua dezvoltare a condiţiilor de trai pe care le oferă locuitorilor săi această comună. Toate aceste progrese au fost făcute cu mult efort, dar, datorită sprijinului pe care dumneavoastră, cetăţenii noştri ni l-aţi oferit şi ni-l oferiţi în continuare, acest efort a dat roadele dorite şi astăzi ne putem mândri cu realizările noastre comune printre care acum se numără şi organizarea unui prestigios festival de film ecologist – Eco Fest!
Există dovezi arheologice că încă din epoca neolitică, teritoriul comunei Sînmartin, cât şi al localităţilor a fost locuit. Probabil, oamenii din acea epocă, s-au aşezat aici datorită condiţiilor prielnice si apelor calde a căror descoperire se pare că au concis cu stabilirea primelor aşezari omeneşti în aceste locuri având în vedere existenţa neîntreruptă a izvoarelor sublacustre de la Băile 1 Mai. Existenţa unei comunităţi în zona Sînmartinului, este atestată documentar la începutul mileniului doi, apele termale de pe lângă cetatea Oradiei fiind menţionate într-o diplomă a Vaticanului din anii 1214-1215. Numele Sînmartinului apare în scrieri la sfârşitul secolului al XIII-lea şi este legat tot de utilizarea apei termale, căreia localnicii i-au găsit întrebuinţări încă din cele mai vechi timpuri
felix

Astăzi, o atenţie aparte se acordă reperelor turistice naturale, în special zonele declarate rezervaţii. Apele termale menţin în viaţă, de mii de ani, cea mai reprezentativă specie a florei locale: nufărul termal. Gingaşa floare treieşte în rezervaţia naturală “Pârâul Peţea”, situat la poalele dealului Somleu. Peţea izvorăşte din locul numit “ochiul ţiganului” şi colectează apa mai multor izvoare termale. Pe cel mai bogat dintre acestea s-a format lacul Peţea cu o suprafaţă de 4100 mp. Având o temperatură de 25-30 grade Celsius, apele sale sunt un mediu optim pentru Nymphaea Lotus Thermalis, cea mai miraculoasa manifestare a naturii din rezervaţie.
În apropierea satului Betfia, adâncurile dealului Somleu ascund un veritabil monument al naturii numit impropriu de localnici “Craterul de la Betfia”. Avenul are o adâncime de 86 metri, în trepte. Verticala puţului de la suprafaţă măsoară 54 m. Tot pe dealul Somleu, se află Rezervaţia Paleontologică Betfia. Aici s-au descoperit fosile din pleistocen, printre care şi un mamut care poate fi văzut la Muzeului Ţării Crişurilor.
Străjuită de culmile pe care este satul Cordau, de dealurile Betfiei şi de Hotelurile din Baile Felix, comuna Sînmartin renaşte în fiecare an pentru turişti, în compania miraculosului nufăr admirat pentru frumuseţea florii sale, dar şi datorită abnegaţiei locuitorilor săi.

SPONSORII FESTIVALULUI

 

sponsori


JURIUL ECOFEST 2013

gaetano gaetano-titlu
În ultimul deceniu a avut loc în lume o dezvoltare semnificativă a filmelor despre mediul înconjurător.
S-au născut multe festivaluri de film dedicate mediului.
Acest trend este confirmat şi prin cea de a treia ediţie “ECO FEST” de la Băile Felix, care a fost primit cu mare satisfacţie în circuitul festivalurilor internaţionale de gen, datorită faptului că este un eveniment inspirat din valorile difuzării unei culturi a mediului. Este organizat de oameni pasionaţi şi umple un gol într-o ţară importantă ca România. Felicitări şi vă dorim un succes de lungă durată!

kindi-titlu kindi
Este un tânăr şi prolific regizor din Sultanatul Oman. Licenţiat în Business Management – Oman şi
Productie de Film şi TV – Universitatea Griffith din Australia.
Are la activ o prestigioasă şi bogată activitate în producţia de filme pentru Televiziunea Publică din
Oman: între 1997 şi 2004 a regizat peste 400 de episoade de televiziune pe diverse teme de interes
public, programe pentru copii, alimentaţie, sănătate, religie, economie,cultură, educaţie. În calitate de
actor a fost distribuit în peste 140 episoade de televiziune, în cadrul unor seriale de succes ale televiziunii din Oman, cu subiecte
diverse (dramă, acţiune, istoric, pentru copii, varietăţi). A realizat mai multe filme documentare despre mediul şi comorile
naturale din Oman, precum şi despre aspecte religioase din Coran. Filmele sale documentare au fost prezentate şi premiate la
Festivalurile de film din Tunis, Bahrain, Cairo, Muscat-Oman. Filmul său “Comorile Submarine din Oman” a primit Premiul
pentru Imagine la ediţia a-2-a Eco Fest – Brăila, 2012.
Vladimir Kajlovic

grozev grozev_yiylu
Este un foarte cunoscut critic bulgar de film. Are un doctorat în Teoria Cinematografului. Este profesor de Istoria filmului la Universitatea De Sud-Vest şi lector de critică de film La Academia Naţională de Film. Alexander Grozev a fost membru în numeroase jurii la festivaluri internaţionale de film.
Este membru al Asociaţiei Cineastilor Bulgari şi de asemenea este membru în colegiul de redacţie al
reviste Kono. Este fondatorul şi directorul LOVE IS FOLLY Internaţional Film Festival de la Varna,
care s-a înfiinţat cu peste 20 de ani în urmă. Alexander Grozev este director al Centrului Naţional de Film din Bulgaria, a fost reprezentantul Bulgariei în Asociaţia Europeană de Programe Media şi membru în conducerea EFP. A publicat 16 cărţi de teorie şi istoriafilmului şi numeroase articole tipărite în Marea Britanie, Germania, Rusia etc.

diallo-titlu diallo
Rokhaya Diallo este o apreciată ziaristă, scriitoare şi activistă din Franţa.
A fost implicată în viaţa socială şi politică locală şi a fost militant activ în cadrul unor asociaţii care luptă pentru egalitatea dintre sexe, împotriva mondializării şi rasismului (Mix-Cite, ATTAC, respectiv Les Invisibles a l’humour). A realizat cronici pentru emisiunea matinală a postului Canal+, a fost editor pentru emisiuni realizate de RTL. Din 2011 este animator şi co-realizator al emisiunii “Egali dar nu prea mult” la postul de televiziune parlamentară LCP-AN.
A realizat reportaje despre subiecte internaţionale în Bahrein şi Tunisia. În 2012 a primit Premiul „Lupta împotriva rasismului şi discriminării” din partea Organizaţiei non-guvernamentale COJEP. Ca urmare a participării active la mai multe conferinţe naţionale şi internaţionale, s-a clasat pe locul 36 din top 100, al femeilor celor mai influente din Franţa, realizat de revista Slate. Se regăseşte în Top 30 al personalităţilor de culoare din Europa, conform clasamentului britanic Powerful Media. A scris multe cărţi pe teme culturale, rasiale şi politice la edituri de renume din Franţa: Larousse, Syllepse, Fayard, Michel Laffon. În 2013 a publicat “Cum să vorbim copiilor despre rasism” la editura de tineret Le Baron Perche.
azan azan-titlu

S-a născut la 15 mai 1967 în judeţul Caraş-Severin. Licenţiat al Facultăţii de Filosofie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). Cărţi publicate: Autoportret cu mască (poezii – Premiul de debut „Mongolu” al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România);

Funigei (poezii);
Poeme de cinci stele (poezii, Premiul Studioului Teritorial de Televiziune Cluj); Bărbi (catrene
epigramatice); Traveling (interviuri cu regizori români de film); Stop-cadru (cronici de film);
Câteva ore din viaţa ta (pseudo roman); Togă de gală (poezii, antologie); Coperta a patra (interviuri cu scriitori clujeni);
Prim-plan (cronici de film) etc. În 2011 a primit Premiul „Ion Cantacuzino“ al Asociaţiei Criticilor de Film a Uniunii
Cineaştilor din România pentru: îndelungata activitate publicistică dedicată filmului românesc şi mondial”. Redactor la revista
„Tribuna” din Cluj-Napoca, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Asociaţiei Criticilor de Film a Uniunii
Cineaştilor din România.
vlad vlad-titlu
S-a născut în anul 1977, în Zrenjanin. A absolvit Facultatea de Artă Dramatică din Belgrad, secţia regie de teatru şi film. În 2001 a realizat un serial despre ecologie şi natură şi un serial de divertisment „Zoom”, ambele pentru televiziunea locală. A lucrat în mai multe studiouri de producţie din Belgrad.
A realizat o multitudine de reclame, filme documentare, atât pe teme ecologiste cât şi de promovare
a artei sârbeşti din diverse epoci istorice. Este organizatorul Guitar Art Festival din Belgrad şi producător executiv al Festivalului Internaţional de Film Documentar BELDOCS ce se desfăşoară la Belgrad. A fost membru al juriului la multe festivaluri internaţionale de filme documentare. De asemenea a fost membru al juriului la prima ediţie a Eco Fest, care a avut loc la Oradea în 2011. Filmele sale au ocupat un loc important la multe evenimente naţionale şi europene.

 


 

PALMARES

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM ECOLOGIST
ECO FEST 2013 BĂILE FELIX

PREMIUL PRO FAMILIA
ita su-i-tuoi-passi-titlu
su-i-tuoi-passi
Regia:
  Violeta Bîrlă
Producator:
  Violeta Bîrlă
     
     
Durata:
  9 min

Su I Tuoi PassiPe urmele tale
Am introdus poezia „Lent moare”  de Pablo Neruda, pentru a da culoare de la negativ la pozitiv unui copil, care trăieşte într-o familie dezbinată. Din cauza certurilor în familie, unde tatăl îşi distruge în bătaie soţia şi apoi pleacă fără să-i pese, micuţul este afectat foarte tare. Ea la rândul ei, mama, îşi descarcă toată ura şi toţi nervii pe acest copil nevinovat. Işi ia copilul de mână într-o dimineaţă şi hotărăşte să-l părăsească fără milă.
Sunt momente dificile pentru micul protagonist,  se simte rătăcit şi abandonat  într-o piaţă colorată cu oameni indiferenţi… dar din fericire exsistă un om cu suflet mare care îl observă…
Filmul doreşte să sensibilizeze o lume întreagă pentru a spune într-un glas „NU violenţei împotriva femeilor şi NU abandonului minorilor”!

PREMIUL EDU ECO
rum carnavalul-animalelor-titlu
carnavalul-animalelor
Film realizat de elevii Şcolii Gimnaziale
”Orizont” (Nr. 193), Bucureşti

Carnavalul animalelor
Animals Carnival

Am introdus între secţiunile artistice, abordate alături de copii, conceptul de instalaţie din deşeuri, numit Garb-art.
Copilul are concomitent oportunitatea de a afla noţiuni legate de pericolul constituit de degradarea planetei, de a fi educat în spiritul ecologiei, de a avea satisfacţii personale fiind implicat el însuşi într-o campanie de luptă împotriva poluării.
”Peste tot se exclamă: să lăsăm o planetă mai bună pentru copiii noştri! Corect ar fi să ne străduim să lăsăm copii mai buni pentru planeta noastră!”.

PREMIUL PENTRU ACTUALITATEA  SUBIECTULUI ( EX AEQUO )
ger rosia-montana-titlu
rosiamontana
       
Regia:
  Fabian Daud  
Producator:
  Fabian Daub, Hans Hedrich  
Imagine:
  Ulf Behrens, Ingo Scheel  
       
Durata:
  26 min  

Roşia Montană – un loc la marginea prăpastiei
Acest film se doreşte a fi un portret al binecunoscutei localitaţii miniere Roşia Montană sub a căror case, grădini, munţi şi păduri se găsesc cele mai mari zăcăminte de aur din Europa. După cum se ştie, localitatea – şi împreună cu ea vestigii arheologice, monumente istorice, natura, cultura, comunitatea – ar urma să fie distruse dacă firma de minerit RMGC (Roşia Montană Gold Corporation) şi-ar realiza proiectul. În urmă ar rămâne nişte cratere şi un gigantic iaz de decantare – mai puţin aurul şi argintul care vor ajunge pe pieţele internaţionale…
În această ecuaţie localnicii se văd puşi, aproape zilnic, în situaţii dificile, conflictuale, dramatice, uneori tragice. Mulţi dintre ei au ales să părăsească Roşia Montană sperând într-o viaţă mai bună altundeva… Şi totuşi: o mână de ‘roşieni’, susţinuţi de numeroşi activişti şi prieteni din ţară şi din străinătate sunt hotărâţi să-şi apere drepturile, proprietăţile şi modul de viaţă. Or, atâta timp cât aceștia nu-şi vând terenurile (şi convingerile), proiectul minier nu poate demara – în ciuda presiunilor politice şi a sprijinului mediatic de care beneficiază compania minieră. Proiectul minier – în impas. Roşia Montană – un câmp de luptă. Roşienii – o comunitate divizată, în tranşee. Şi totodată în căutarea unei vieţi …normale, aparent imposibil de găsit.

Premii:
ASTRA FILM FESTIVAL SIBIU Special award Best Romanian Documentary AL JAZEERA FILM FESTIVAL 1. Jury award Best Long Documentary NATURVISION LUDWIGSBURG Nominated for the Newcomer Award .

rum dobrogea-titlu
dobrogea
Regia:
  Alin Stăcescu
Scenariu:   Mihai Bărbuliceanu
Producator:
  Cristian Hagi O producţie DobrogeaTV
Muzica:
  O ţară de vânzare/ versuri Liviu Baitel
Interpret:
 
Ioana Bărbuliceanu
Durata:
  10 min

Dobrogea, dragostea mea şi blestemul de pe Wall Street
Dobrogea, My Love and the Curse of the Wall Street

“Dobrogea, My Love” nu este o poveste. Este realitate.
COSTINEŞTI, STAŢIUNEA TINERETULUI, este pe cale să
fie distrusă de blestemul gazelor de şist. Atacul fără precedent
a fost deja dezlănţuit. Monstrul financiar de pe Wall-Street nu
vrea altceva decât amăgirea milioanelor de împătimiţi ai speculaţiilor
bursiere, orbiţi numai de sticlirea dolarilor virtuali din
conturi. Împotriva lor luptă oameni nevinovaţi, copii inocenţi
care îşi duc traiul în această mică şi frumoasă localitate. Muzica
Ioanei, cuvântul, strigătul după ajutor, sunt singurele lor
arme împotriva monstrului şi a celor care îl idolatrizează.

PREMIUL PENTRU IMAGINE
( EX AEQUO )
oma wild-life-of-oman-titlu
wild-life-of-oman
Regia:
  Hammed Khalfan Al Wardi
Producator:
  Oman TV
Imagine:
  Hammed Khalfan Al Wardi
Scenariu:
 
Abdullah Salim Al Shuelli
Durata:
  45 min

Wild Life of OmanFauna din Oman
Oman-ul beneficiază de o climă temperată şi ploi musonice. Munţii, deşerturile şi câmpiile fertile oferă adăpost şi surse de hrană pentru o mare varietate de animale sălbatice: carnivore, ierbivore, reptile, păsări, care trăiesc și se înmulţesc în aceste ecosisteme nepoluate.

sw women-with-cows-titlu
women-with-cows
Regia:
  Peter Gergehag
Producator:
  Lasse  Rengfelt, Malcolm Dixelius, Tell Aulin
    Deep Sea Productions
     
Durata:
  90 min

Women With CowsFemeile şi vacile
”Femeile cu vacile” este un film foarte apreciat la marile festivaluri internaţionale, precum şi de mulţi critici internaţionali, ca unul dintre cele mai bune documentare.
Britt Georgsson  şi-a dedicat întreaga viaţă îngrijirii animalelor de la ferma familiei, încă de la vârsta de 4 ani. În ciuda problemelor de sănătate nu-şi abandonează munca obositoare. Sora ei, Ingrig, cu un an mai mică,care locuieşte într-un sat din apropiere o  ajută să aibă grijă de moştenirea familiei.

PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN SCENARIU
fra o-lume-numai-pentru-sine-titlu
o-lume-numai-pentru-sine
Regia:
  Yann Sinic
Producator:
  Cosmographe Productions
     
     
Durata:
  26 min

UN MONDE POUR SOIO LUME NUMAI PENTRU SINE
Mulți oameni afirmă că o casă, o curte și o piscină sunt tot ce au nevoie, acestea  fiind visul realizării personale. Din această perspectivă, noile case standardizate, construite la marginea marilor orase pe niște parcele cu verdeață, răspund cerințelor ideale.
Dar care este impactul acestei dezvoltari urbane în zonele rurale și consecințele asupra peisajului, biodiversității și mediului inconjurator?
Filmul prezintă o descriere a acestui proces de urbanizare forțată a zonelor rurale.

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI
rum gone-wild-titlu

 

 

gone-wild
Regia:
  Dan Curean
Producator:
  Arta Fondation
George Bucur, Ton Okkerse, Eugen Kelemen
     
     
Durata:
  80 min

Gone WildPovestea Cailor Sălbatici
În labirintul de apă şi stuf din Delta Dunării se află cea mai întinsă zonă mlăştinoasă din Europa. Un paradis pierdut, cămin al unei vaste varietăţi de animale şi plante.
Nou-sosiţi în acest univers sunt caii sălbaticiţi, abandonaţi de săteni. Gone Wild explorează prin ochii micului Ivan, un localnic, povestea cailor din Letea, deveniţi fără voia lor, sălbatici.

PREMIUL PENTRU REGIE
tr a-few-brave-people-titlu
a-few-brave-people
Regia:
 

Ruya Arzu Koksal

Producator:
 
Turkishmoon Film
     
     
Durata:
 
87 min

A Few Brave People – Cativa Oameni Curajosi
Filmul este cronica unei lupte extraordinare a localnicilor dintr-o regiune de lângă Marea Neagră, pentru protejarea râurilor din zonă şi a tradiţiilor autohtone, împotriva planurilor guvernamentale, care vor să cedeze terenurile unor companii private. Localnicii nu sunt de acord ca drepturile de exploatare a râurilor din zonă să fie vândute pentru o perioadă de 49 de ani. Filmul urmăreşte destinul unor oameni curajoşi care luptă pentru drepturile lor şi pentru soarta generaţiilor următoare.

PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE SCURT METRAJ
cro non
non-titlu
Regia:
  Igor Bezinović
Producator:
  Production Company Restart
     
     
Durata:
  17 min

Non-RecyclableNe-Reciclabil
Trei bărbați câştigă bani din colectarea sticlelor de plastic goale de pe străzile din Zagreb.  Au motive diferite pentru a face asta. Scotocesc zilnic prin gunoaiele din capitală, dezvăluidu-ne gândurile și sentimentele lor.

PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE LUNG METRAJ
tr ger ecumenopolis-titlu
ecumenopolis
Regia:
  Imre Azem
Producator:
  Gaye Gunay,
Stephan Anspichler
     
     
Durata:
  93 min

Ecumenopolis- City without limitsEcumenopolis- Oraşul fără limite
Istanbul va fi distrus de o dezvoltare neo-liberală ?
Este  povestea unei familii de emigranți al cărei cartier a fost demolat şi lupta lor continuă pentru a obţine o locuinţă. Filmul are o privire de ansamblu care merge de la vârfurile  zgârie-norilor până în subteran, la tunelul feroviar de sub Strâmtoarea Bosfor, din cartierele istorice din sud, până în pădurile din nordul metropolei.
Vor locui în Istanbul  30 milioane de oameni? Vor circula în Istanbul 8 milioane de maşini, față de cele 2 milioane din prezent ? Va fi Istanbul în  viitor, un mega-oraș  care va înghiții întreaga regiune din jur?  Va fi un oraș cum nu s-a mai văzut ?

MARELE PREMIU
ECO FEST ROMÂNIA 2013

DOBROGEA,  DRAGOSTEA MEA SI BLESTEMUL DE PE WALL STREET
rum dobrogea-titlu
dobrogea
Regia:
  Alin Stăcescu
Scenariu:   Mihai Bărbuliceanu
Producator:
  Cristian Hagi O producţie DobrogeaTV
Muzica:
  O ţară de vânzare/ versuri Liviu Baitel
Interpret:
 
Ioana Bărbuliceanu
Durata:
  10 min

Dobrogea, dragostea mea şi blestemul de pe Wall Street
Dobrogea, My Love and the Curse of the Wall Street

“Dobrogea, My Love” nu este o poveste. Este realitate.
COSTINEŞTI, STAŢIUNEA TINERETULUI, este pe cale să fie distrusă de blestemul gazelor de şist. Atacul fără precedent a fost deja dezlănţuit. Monstrul financiar de pe Wall-Street nu vrea altceva decât amăgirea milioanelor de împătimiţi ai speculaţiilor bursiere, orbiţi numai de sticlirea dolarilor virtuali din
conturi. Împotriva lor luptă oameni nevinovaţi, copii inocenţi care îşi duc traiul în această mică şi frumoasă localitate. Muzica Ioanei, cuvântul, strigătul după ajutor, sunt singurele lor arme împotriva monstrului şi a celor care îl idolatrizează.